Ce este gastroenterita ?
Gastroenterita este o inflamație a mucoasei tubului digestiv, mai precis a mucoasei intestinului subțire și gros. Virusurile, bacteriile, protozoarele, toxinele sunt printre cauzele care pot determina boala, iar factorii de mediu, imunologici și nutriționali joacă și ei un rol important. S-a demonstrat că virusurile sunt printre cei mai frecvenți agenți asociați cu gastroenterita acută la copii.Fiind cel mai adesea cauzată de un virus, este deci, foarte contagioasă.
Poate fi de asemenea de origine bacteriană sau parazitară. Transmiterea se poate face prin :
- contactul direct între o persoană și alta deja bolnavă,
- alimente contaminate de o persoană bolnavă sau prin apă contaminată,
- contactul cu obiecte pe care s-au depus particule fine de fecale provenind de la persoane bolnave(2).
Gastroenterita este favorizată de activitatea în colectivitate și de serviciile de catering colectiv, ceea ce explică apariția unor epidemii.
Gastroenterita bacteriană(4)
În țările în curs de dezvoltare și dezvoltate, bacteriile și paraziții enterici sunt mai răspândiți decât virusurile și de obicei prezintă un vârf în lunile de vară. Dintre bacteriile incriminate în apariția diareei, cele mai des întâlnite sunt :
Escherichia coli – determină diaree in special la copii
Campylobacter – infecția asimptomatică este foarte frecventă în țările în curs de dezvoltare și este asociată cu prezența vitelor în apropierea locuințelor; infecția este asociată cu diaree apoasă, uneori chiar dizenterie
Shigella – este frecventă în rândul copiilor mici
Vibrionul holeric – în absența unei rehidratări rapide și adecvate, deshidratarea severă poate duce la șoc hipovolemic și moarte în 12-18 ore după debutul primului simptom. Scaunele sunt apoase, incolore și pline cu mucus, deseori fiind denumite și scaune „cu apă de orez”. Apare frecvent voma, iar febra este de obicei absentă.
Salmonella – animalele sunt rezervorul principal pentru salmonella, oamenii sunt purtători. În gastroenterita cu Salmonella există un debut acut cu greață, vărsături și diaree care poate fi apoasă sau dizenterică într-o mică parte din cazuri. Persoanele în vârstă și persoanele (inclusiv copii) cu imunitate scazută din orice motiv par a avea cel mai mare risc de infectare.
Gastroenterita virală(3)
Atât în țările industrializate cât și în cele în curs de dezvoltare virusul este cauza predominantă a diareei acute în sezonul de iarnă.
Cele mai incriminate virusuri sunt :
Rotavirus – determină cel mai frecvent o gastroenterită la copii cu vârste de 6–24 luni, cu severitate peste medie, dar cu deshidratare importantă. Este responsabil pentru o treime din cazurile de diaree ce necesită internarea în spital. Rotavirusul este cauza principală a diareei în special în sezonul rece sau la începutul primaverii. În multe țări a fost observată o reducere a incidenței diareei cu rotavirus după introducerea vaccinurilor împotriva acestui virus.
Norovirus (calicivirus) – este cauza cea mai frecventă a focarelor de gastroenterită și afectează toate grupele de vârstă.
Adenovirus – diareea se întalneste în special în rândul copiilor.
Gastroenterita parazitară(3)
Dintre cei mai cunoscuti paraziți, cel mai incriminat în producerea diareei este Giardia intestinalis, care are o prevalență scăzută (aproximativ 2-5%) în rândul copiilor din țările dezvoltate, dar ajunge până la 20-30% în regiunile în curs de dezvoltare.
Simptomele gastroenteritei
Gastroenterita se manifestă prin diaree acută cu debut brusc, care apare în decurs de 24-72 de ore după contaminare. Caracteristica acestui tip de diaree este modificarea frecvenței scaunelor (mai mult de trei scaune în 24 de ore) și a consistenței acestora (moi sau lichide). Diareea poate fi însoțită de greață sau de vărsături, dureri abdominale (crampe), febră și, uneori, sânge în scaun(2).
Ce trebuie să faceți în caz de gastroenterită?
În caz de gastroenterită, trebuie să aveți grijă să vă mențineți hidratarea și să evitați contaminarea celor din jurul vostru. Gastroenterita este de obicei de origine virală și, prin urmare, nu necesită tratament antibiotic. Pentru a reduce simptomele diareei acute, există medicamente disponibile în farmacie.
Mai multe informații despre tratamentul simptomatic al diareei acute
Apelați la consult medical, mai ales dacă apar: durere abdominală severă, febră înaltă, peste 39ºC, sânge în scaun, semne de deshidratare și dacă scaunele diareice persistă mai mult de 3 zile. Medicul dumneavoastră vă poate cere să efectuați analize suplimentare, cum ar fi analiza scaunului (coprocultura)(2-3).
Când trebuie să merg la medic?
În cele din urmă, pentru a limita contaminarea persoanelor din jur, iată câteva reguli de igienă care trebuie respectate(2-3):
- spălați-vă cât mai des pe mâini (înainte de a pregăti masa, înainte de a mânca, după ce ați folosit toaleta sau baia), spălarea mâinilor cu apă caldă și săpun, urmată de uscarea acestora, este un factor important în prevenirea raspândirii diareei acute
- țineți periuțele de dinți separat
- evitați să vă atingeți gura sau nasul fără să vă fi spălat pe mâini
- utilizați servețele de hârtie de unică folosință
- curățați toaleta cu un dezinfectant după fiecare scaun diareic
- curățați zonele cele mai afectate ale casei: clanțele ușilor, telefon, chiuvetă
- schimbați periodic prosoapele; prosoapele copiilor și adulților cu diaree acută nu trebuie utilizate de către alte persoane
- copiii și adulții care au avut diaree acută nu trebuie să meargă la piscină timp de cel puțin 2 săptămâni după încheierea episodului de diaree.
Ce puteți mânca în caz de gastroenterită?
Este important să vă adaptați dieta în caz de gastroenterită. lată elementele de bază ale acestei mici diete speciale « gastro »:
- în cazul sugarilor, dacă aceștia sunt alimentați la sân, alaptarea trebuie continuată
- beti mai multe lichide decât de obicei, în special băuturi care conțin suficient zahăr și sare pentru a compensa pierderile de apă și sare (apă, apă îndulcită, supă de legume)
- mese lejere, dar mai frecvente, constând în alimente sărate, bogate în glucoză si fără reziduuri: orez, paste, morcovi fierți, carne fiartă sau friptă, brânză proaspătă, pâine prăjită, sticks, grisine, covrigi
- cu excepția bananelor, evitați fructele și legumele crude, precum și băuturile înghețate. Puteti mânca mere coapte(2)
(1) Lo Vecchio et al. Acta Pædiatrica DOI:10.1111/apa.13432 Klark et al. Veterinary Microbiology 1998 ;63 :137-146
(2) Site internet de Assurance Maladie : https://www.ameli.fr/paris/assure/sante/themes/gastro-enterite-adulte/bons-reflexes-que-faire (accesat in 12 lunie 2019) https://www.ameli.fr/paris/assure/sante/themes/gastro-enterite-adulte/consultation-traitement (accesat in 12 iunie 2019) si https://www.ameli.fr/paris/assure/sante/themes/gastro-enterite-adulte/prevention (accesat in 12 iunie 2019)
(3) Farthing et al. JClinGastroenterol 2013;47(1):12-20
